Testament de T.Arghezi

Poezia testament deschide volumul de versuri 'cuvinte potrivite' (1927)considerat unul dintre cele mai importantemomente din lirica romaneasca.Creatia reprezinte o arta poetica deoarece cuprinde conceptia lui arghezi despre arta literara,despre modalitatea de a face poezie;deasemenea cuprinde teme si motive esentiale pentru lirica argheziana.

Critici au considerat-o chiar o arta poetica moderna datorita faptului ca autorul foloseste un vocabular si o sintaxa diferite de cele clasice de pana atunci,dar si elem de referinta ale liricii moderne europene.(''estetica uratului'',metamorfozarea materialului in spiritual,ideea testamentului artistic).

Titlul trebuie inteles sub 2 aspecte:in ceea ce priveste sensul denotativ este un act oficial lasat mostenire cu obligativitatea respectarii acestuia,sensul conotativ face trimitere la biblie,la vechiul si noul testament,la invataturile apostolilor adresate credinciosilor.Rolul poetului este astfel acela de a lasa o mostenire spirituala generatiilor urm care au obligatia de a o respecta si de a o duce mai departe.

Cuv cheie al textului este subst ''carte''care apare cu val simbolice precum:opera(''nume adunat pe-o carte''),treapta a cunoasterii(''cartea mea-i fiule o treapta''),creatia in sine(''slova de foc si slova faurita/imparecheate-n carte se marita'').

Din pct de vedere al prozodiei textul este alcat din strofe inegale,avand masura variabila si rima imperecheata.Lexicul arghezian cuprinde atat term arhaici(''sarici'',''plavani'')cat si term moderni(coroane puteri frumuseti).

Prezenta eului liric se face simtita atat prin fol verb la pers I (am privit,am prefacut),cat si a pronumelor pers(eu)si posesive(cartea mea,strabunii mei).

Poezia este construita sub forma unu monolog liric ,cuprinzand sfaturi pe care tatal(eul liric) le da fiului sau (cititorul).Apare astfel adresarea directa(fiule).

In primele 2 versuri poetul exprima clar singura avere pe care o poate lasa generatiilor urm:''NUme adunat pe-o carte''.Numele reprez renumele sau,prestigiul,iar cartea simbolizeaza cartea in totalitatea ei.In continuare eul liric se considera un el de leg intre trecut (strabunii mei)si viitor(lumea latina).Se obs inca de aici ideea ascensiunii,a perfectionarii facundu-se trecerea de la ''rapi si gropi adanci,suite pe branci'' inspre''tanar sa la urci,te-asteapta''.

Ultimul vers al primei strofe prezinta cartea ca pe o treapta semnificand atat o baza a cunoasterii cat si ascensiunea,aspiratia catre inalt.

In strofa a 2 cartea este vazuta ca un hrisov(act domnesc),ceea ce ii ofera legitimitate.Eul liric apare ca un depozitar al experientei inaintasilor(''osemintele varsate-n mine''),al chinului pe care strabunii l-au trait(''robii cu saricile pline'').

Incepand cu strofa a 3 se observa mesajul social al textului arghezi inscriindu-se astfel pe linia traditionalista a perioadei interbelice.suferintele strabunilor ,chinurile indurate de acestia sunt redate prin sintagme precum: "sudoarea muncii", "veninul", "ocara", "durerea surda si amara", "biciul rabdat","rodul durerii".

strofa a 3-a arata metamorfozarea materialului in spiritual, a uratului in frumos ("sa schimbam sapa-n condei, brazda-n calimara","indemnuri pt vite am ivit cuvinte potrivite", "am luat ocara si am pus-o cand sa imbie, cand sa-njure").Mergand pe linia poetului francez Charlles Baudelaire,arghezi fol estetica uratului,descoperind frumusetea in lucrurile urate:''facui din zdrente muguri si coroane'',''veninul strans l-am preschimbat in miere'',''din bube,mucegaiuri si noroi iscat-am frumuseti si preturi noi''.

Strofa a 4 accentueaza mesajul social,poetul prezentand chinurile stramosilor dar si eliberarea din robie,prin lupta acestora(''biciul rabdat se-ntoarce in cuvant/si izbaveste-ncet pedepsitor/odrasla vie a crimei tuturor'').Este pentru prima oara cand strabunii isi striga durerea de veacuri:''rodul durerii de vecii intregi''.

Finalul textului muta accentul pe conditia operei artistice si a creatorului sau.Imaginea ''domniteai care sufera in carte'' poate fi similara cu aceea a inspiratiei care uneori il paraseste pe creator.Dupa arghezi orice opera este o imbinare perfecta intre talent,inspiratie(''slova de foc'')si munca,migala(''slova faurita'').Poetul se simte ''rob'' al cuv incercand sa isi multumeasca ''Domnul'',cititorul cel care atesta val operei in sine.Totusi poetul simte ca textul sau scris din revolta,indignare nu poate si inteles si simtit pe deplin de catre cititor:''fara a cunoaste ca-n adancul ei/zace mania bunilor mei''.

Pe tot parcursul textului eul liric apare ca mostenitor al unui trecut plin de revolta,el resimte durerea inaintasilor sai si se simte in acelasi timp dator sa o transmita generatiilor urm(''durerea noastra surda si amara'').In plus este pentru prima oara cand cinava are curajul de a schimba destinul unui neam chinuit,pentru a le oferi mostenitorilor posibilitati nelimitate(''ca sa schimbam acum intaia oara/sapa-n condei si brazda-n calimara'').''Fiilor''li se ofera astfel o baza solida(''am luat cenusa mortilor din vatra/si am facut-o Dumnezeu de piatra'') in devenire,in formare.

poezia Testament este manifestul de suflet al lui arghezi pt care arta in general si creatia lirica in special este vazuta ca un act de izbavire,de eliberare a sufletului si a constiintei.Tocmai de aceea el vede in orice creatie o treapta pt generatiile viitoare care au astfel obligatia de a duce mai departe frum creatiei.